Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu

Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu este un film documentar cu caracter biografic de Andrei Ujică din 2010, ce narează viața fostului președinte al României și aspecte ale vieții sale de familie, folosind documente de arhivă, unele cunoscute iar altele inedite. Este filmul cu care regizorul încheie trilogia dedicată sfârșitului comunismului în România (Videogramele unei revoluții, Cantitate necunoscută).

Arhivele televiziunii și a Arhivei Națională de Filme, care împreună cu câteva secvențe filmate cu cameră video pentru amatori, au fost folosite pentru film totalizează mii de ore, din care regizorul spune că a vizionat ca. 250. Multe secvențe din film, descris ca o „psihodramă socială grotescă”, sunt fără sunet. Regizorul a lucrat timp de 4 ani la realizarea filmului.

Tot articol : ro.wikipedia.org

„Epoca de Aur” în Oradea

Epoca de Aur este numele pe care propaganda oficială a vremii l-a atribuit perioadei istorice în care la conducerea Republicii Socialiste România s-a aflat dictatorul Nicolae Ceaușescu, între anii 1965-1989. Expresia Epoca de Aur a apărut și a fost folosită în anii ’80, interval marcat în special decultul personalității lui Nicolae Ceaușescu și al familiei acestuia. De altfel, un alt termen utilizat de instituțiile și presa oficială pentru a desemna această perioadă era Epoca Nicolae Ceaușescu. Tot articol : ro.wikipedia.org

 Cum a fost Oradea în „Epoca de Aur” ? Oradea de altădată Facebook arată pe un album …

1969 – mai multe imagini din timpul urbanizarii zonei de vest a Oradiei (cartierul Rogerius): http://euscreen.eu/play.jsp?id=EUS_2B8FC4393CD64539ADC00F7A97B9191B

Soseaua 6 Martie (azi Bulevardul Dacia) – 1970

– mai multe imagini din timpul urbanizarii zonei de vest a Oradiei (cartierul Rogerius): http://euscreen.eu/play.jsp?id=EUS_E3FB1E0A1BA14BD9875AE93C508684B1

Soseaua 6 Martie (azi Bulevardul Dacia) – 1970

– mai multe imagini din timpul urbanizarii zonei de vest a Oradiei (cartierul Rogerius): http://euscreen.eu/play.jsp?id=EUS_E3FB1E0A1BA14BD9875AE93C508684B1

B-dul Transilvaniei – 1983
Parcul Magnoliei
sursa:http://calatorii.myfreeforum.ro/t59-oradea-bh –Zsombi A Csomai, Giorgio Prezioso, Cinema Patria ésParcul Magnoliei

in anii ’60 incepea expansiunea urbanistica a orasului; casele din prim-plan vor disparea complet in urmatorii ani; recunoasteti zona/cartierul

1964
Alimentara din Palatul Vulturul Negru

anii ’50-’60

Prezentarea machetei viitoarei fabrici Infratirea/Stimin/azi demolata

Tot album : facebook.com

Selina vrea în insolvenţă

Şi constructorul orădean Selina şi-a cerut insolventă pentru a nu mai plăti penalităţi la Statul care îi este dator.

Pe 14 martie s-a înregistrat la Tribunalul Bihor cererea proprie a firmei Selina Oradea de deschidere a procedurii generale de insolvenţă.

Pe 18 martie, Secţia de Contecios Administrativ şi Fiscal a admis cererea dispunând deschiderea procedurii generale de insolvenţă în baza Legii 85/2006 iar următorul termen de judecată a fost programat pe 3 iunie.

“Am cerut intrarea în insolvenţă pentru a ne proteja. Statul ne obligă să-i achităm la zi TVA iar, în caz contrat, ne percepe penalităţi dar, pe de altă parte, avem de încasat de la bugetul public restanţe de circa zece milioane de euro pentru lucrări prestate la Baia Mare şi pentru Ministerul Mediului. Aşa am ajuns în criză de lichidităţi. Însă nu avem probleme de fond iar lucrările contractate vor continua”, ne-a explicat patronal firmei, Beniamin Rus.

Reamintim că, din motive similare, şi-au mai cerut intrarea în insolvenţă firma de construcţii CIAC Oradea sau Maestro Trading, furnizor de cărbune pentru CET Oradea.

În urma cererilor proprii de intrare în insolvenţă, Bihorul era anul trecut pe locul I după Bucureşti ca număr de firme dornice de “reorganizare” administrative în condiţiile suspendării dobânzilor şi penalităţilor faţă de creditori.

Sursa : bihon.ro

Tezaur în cutii. De 6 ani, mii de piese ale Muzeului Ţării Crişurilor zac ambalate în Palatul Baroc

În loc să fie expuse pentru a fi admirate de vizitatori, sute de mii de piese ale Muzeului Ţării Crişurilor , evaluate la sute de milioane de euro, zac în cutii de carton pe holurile şi în depozitele Palatului Baroc din Oradea. De şase ani, coletele aşteaptă rezolvarea problemelor birocratice ca să fie mutate în noul sediu amenajat în clădirea fostei Garnizoane locale. Acum a apărut o altă dilemă, după ce administraţia oraşului a propus ca exponatele să fie mutate în Cetatea din Oradea.

 

Tablouri, ţesături, sculpturi, costume şi documente, dintre care unele fac parte din tezaurul naţional, sunt împrăştiate peste tot unde există puţin spaţiu liber în clădirea Palatului Baroc din Oradea. Sălile şi holurile clădirii sunt ticsite de lăzi pline cu aproape 400 de mii de piese.

Tot interviu cu Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor : digi24.ro

SALVAŢI MUZEUL TĂRII CRIŞURILOR din ORADEA

Cu stupefacție am constatat din presa locală oradeană că ideea năstrușnică a primarului a prins și la președintele Consiliului Județean Bihor (ordonatorul de credite pentru Muzeul Tarii Crisurilor, muzeu de rang regional!!!) care, recent, și-a dat acordul de principiu ca patrimoniul deținut de Muzeul Țării Crișurilor (MTC) să fie găzduit de Cetatea Oradiei sau să fie împrăștiat în câteva spații muzeabile din Oradea și județ.
Am vrut să facem această petiție pentru ca prin ea să putem avea infinit mai ușor acces la orădenii și implicit bihorenii, iar de aici oricine din toată țara prin rețelele de socializare. Această petiție are ca scop informarea con/locuitorilor noștri și sensibilizarea pârghiilor elective. Ideea e că proiectul mutării MTC în Cetate sau în varii locuri din oraș și județ este o greșeală nocivă din partea autorităților locale din, cel puțin, trei puncte de vedere.

1. În primul rând  Statul, prin Ministerul Culturii, a încredințat clădirea fostei garnizoane Consiliului Județean Bihor cu condiția de a finanța lucrările pentru amenajarea unui complex muzeal.
2. În al doile rând Cetatea Oradiei NU este un spațiu capabil să găzduiască o instituție muzeală de rang regional pentru simplul fapt că în pereții groși ai Cetății va rămâne tot timpul – chiar și după finalizarea renovării în curs –  o umezeală constantă pe care nici o metodă nu o poate elimina cu desăvârișire, ori Legea Muzeelor și colecțiilor la art. 35 spune: Constituie contraventii urmatoarele fapte: a) încălcarea normelor de conservare a patrimoniului muzeal. Specialiștii în muzeologie spun că, oricum, majoritatea încăperilor din Cetate fiind boltite nu pot găzdui  „cele 4-5 tablouri” după cum afirma recent, la bășcălia joasă, de autobază un parlamentar bihorean.
3. În al treilea rând și poate cel mai important argument este faptul că administrația locală a lansat o falsă problemă  invocând  economisirea banilor de la bugetele locale (județean și municipal) prin  relocarea muzeului în spațiile nepotrivite ale Cetății și mutarea unor instituții administrative în clădirea inițial destinată  MȚC. Astfel CJ Bihor a investit începând cu  proiectul de  restaurare și amenajare după toate cerințele muzeologiei și până la amenajările realizate în proporție de 85% peste 18 milioane de euro. Toți acești bani vor fi aruncați pe fereastră, pentru că, presupunând prin absurd, că instituțiile administrative ar intra în clădirea Diviziei reamenajarea ar mai costa cel puțin pe atât. Iar modificarea Proiectului Operațional Regional (POR) prin care se revitalizează Cetatea Oradiei ar costa Consiliul Local, adică pe noi contribuabilii!!!, returnarea celor aproximativ 20 milioane de euro bani primiți din fonduri UE. Pregătirea Cetății pentru a primi patrimoniul MȚC, pe lângă faptul că e de neimaginat și total ilegal, ar costa bugetul local (tot pe noi cetățenii Oradiei și ai județului!!!) pe puțin de 4-5 ori mai mult de cât s-a investit din bani europeni. Deci, făcând un calcul sumar, bihorenii ar plăti în jur de 100/120 milioane de euro în loc de cei 18 milioane de până acum și poate încă 10/20 plus chiria de 15.000 de euro  pe care CJ Bihor o achită lunar pentru menținerea MȚC în clădirea Episcopiei Romano-Catolice de Oradea până la reamenajarea Cetății.

Mai multe informații vă poate furniza vizitarea acestui site:

http://www.oradeamea.com/muzeul-tarii-crisurilor-incotro/.

Sursa : petitieonline.com

Prefectul Claudiu Pop pare să susţină mutarea Muzeului în Cetate: Judeţul are nevoie de un Palat Administrativ

Oarecum în contradicţie cu linia partidului care l-a propus în funcţie (PSD merge, se pare, pe mâna UDMR, chiar dacă nu o spune public), prefectul Claudiu Pop pare să fie de acord cu ideea primarului Oradiei, Ilie Bolojan, de a muta Muzeul Ţării Crişurilor în incinta Cetăţii Oradea, astfel încât în clădirea fostei Garnizoane să funcţioneze Palatul Administrativ al judeţului.

„Prefectul nu are atribuţii în această problemă, care este de resortul Consiliului Local şi Consiliului Judeţean, dar vă pot spune că din punct de vedere economic, al Prefecturii şi al serviciilor deconcentrate, pe care le coordonez, ar fi oportun să avem un Palat Administrativ care să cuprindă Consiliul Judeţean, Prefectura, Serviciul Paşapoarte, ANIF (n.r. – sucursala judeţeană a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare), care stau în chirie, împrăştiate prin oraş sau chiar în afara oraşului, ca multe alte instituţii din cele peste 40 aflate în coordonarea Prefecturii”, a spus prefectul Claudiu Pop, joi, într-o conferinţă de presă, răspunzând întrebării dacă instituţia pe care o conduce este sau nu implicată în chestiunea mutării Muzeului în Cetate.

„Şi pentru cetăţeni ar fi mai comod dacă toate instituţiile, sau cât mai multe dintre ele, ar fi în acelaşi loc, sub acelaşi acoperiş”, a mai spus prefectul.

Sursa : ebihoreanul.ro

DNA intră în scenă în cazul imenselor datorii ale CET Oradea

Într-un caz de tentativă de corupere la care au lucrat ajutați și de SRI, procurorii anticorupție de la Oradea au dispus azi, 17 martie, punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a doi inculpați: Viorel Amariei și Alexandru Voinea. Despre aceștia, deși DNA Oradea spune că nu au nicio calitate specială, s-a putut afla că au exercitat trafic de influență în formă continuată și că au cerut un „comision” gras pentru serviciile lor. Potrivit datelor oferite luni de DNA, în iunie 2013, Amariei și Voinea „i-au pretins unui denunțător, administrator al unei societăți comerciale, suma de 3 milioane lei, invocând o influență asupra fostului ministru al finanțelor, Chițoiu Daniel, cu promisiunea că îl vor determina pe acesta să deblocheze fonduri pentru S.C. Termocentrale S.A. Oradea (CET Oradea)”. Oamenii legii susțin că prin acest demers, denunțătorul urma să recupereze banii pe care societatea de termoficare de pe Șoseaua Borșului îi datora în schimbul cărbunelui livrat de societatea denunțătorului. „În aceeași perioadă, inculpații, prevalându-se de aceeași influență pe care ar fi avut-o asupra unor funcționari din cadrul Guvernului României (Ministerul Economiei), i-au pretins aceluiași denunțător un comision de 18% din valoarea unui contract de aproximativ 9 milioane lei”, se mai arată în comunicatul afișat pe site-ul DNA. Dacă lucrurile ar fi mers conform planurilor, funcționarii respectivi ar fi atribuit, direct, către societatea comercială administrată de denunțător, un contract care avea ca obiect ecologizarea și conservarea unei cariere din județul Bihor.
Marți, 18 martie, Viorel Amariei și Alexandru Voinea vor fi duși în fața instanței de judecată de la Satu Mare în vederea emiterii mandatelor de arestare preventivă.
Sursa : bihorstiri.ro